Postmodernism(e) nr.1-2/2009 – Modernism reloaded

Din cuprins:
◊ Modernitatea la granita dintre stiinta si arta, Mihai A. Stroe;
◊ Modernitatea la intilnirea dintre arte, Horia Mihail Teodorescu;
◊ Modernismul din-afara vs Postmodernismul din-launtru, Sorin Parvu;
◊ Postmodernitatea la rascruce de spatii geografice, Cristina-Georgiana Voicu;
◊ Postmodernitatea la incrucisarea etniilor, Irina Chirica;
◊ Postmodernitatea la coliziunea intre societate si politica, Anton Carpinschi;
◊ Postmodernitatea la izvoarele ideologiilor, Haralambie Athes;
◊ Postmodernitatea la hotarul intre filozofie si literatura, Constantin Pricop;
◊ Postmodernitatea la revarsarea retoricilor, Wolfgang Hochbruck;
◊ Postmodernitatea in dezbaterea filozofiilor, Irina Wahrig;
◊ John Barth, Manfred Putz;
◊ Paul Auster, Rudiger Heinze

Elemente noi s-au impus in definirea epocii noastre. Avantul economiei globale, socialismul de piata libera, uniformizarea stilurilor de viata, nationalismul cultural, miscarea ecologica si cea feminista, renasterea relogioasa, expansiunea artelor, doiminutia etatismului sunt cateva dintre marile tendinte definite de analisti ca semnificative pentru acest inceput de mileniu. In planul culturii, cele mai vii dezbateri pun in cauza nationalismul excesiv care a dominat lumea moderna. Un postmodernism, sesizabil mai intai in artele spatiului, extins apoi in filosofie si alte domenii, se insinueaza progresiv, reunind trasaturi la fel de variate pe cat de aporetice: ideologie neoconservatoare, spirit parolic, cinism, neglijenta stilistica, privilegierea imaginilor, confuzia dintre prezent si trecut, atitudine nihilista etc. Se simte nevoia unei explicatii coerente (inclusiv printr-o revista anume, deocamdata existand la noi numai interventii sporadice si nu un asemenea efort coerent) pentru acea parte de noutate esentiala, dincolo de care schimbarile produse in mentalitati, gandire, atitudini raman fara sens. Mai toti analistii sunt de acord ca ceva important se petrece incepand din ultima parte a mileniului trecut ca acea parte a capatat o forma deja rotunda, postmodernismul, ca o definire a sa, inclusiv in termeni analitici, este cat se poate de oportuna.

Mihai A. Stroe (Universitatea din Bucuresti), Modernitatea la granita dintre stiinta si arta / Modernity between Science and Art, trad. Beatrice Arbore (Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iasi)
Sorin Parvu (Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iasi), Modernismul dinafara vs. Postmodernismul din-launtru / Extimite. Outer Modernism vs. Inner Postmodernism, trad.
Lucia Tudor (Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iasi)
Anton Carpinschi (Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iasi), Postmodernitatea la coliziunea intre societate si politica / Postmodernity between Society and Politics, trad. Camelia Cmeciu (Universitatea din Bacau)
Haralambie Athes (Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iasi), Postmodernitatea la izvoarele ideologiilor / Postmodernity between Ideologies, trad. Alexandra Pricop Chiriac (Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iasi)
Wolfgang Hochbruck (Albert Ludwigs Universität Freiburg), Postmodernitatea la revarsarea retoricilor / Postmodernity between Rhetorics, trad. Alexandra Pricop Chiriac (Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iasi)
Irina Wahrig (Albert Ludwigs Universität Freiburg), Postmodernitatea in dezbaterea filozofiilor / Postmodernity between Philosophies, trad. Cristina Punga (Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iasi)
Manfred Putz (Albert Ludwigs Universitat Freiburg), John Barth, trad. Irina Wahrig (Albert Ludwigs Universität Freiburg)
Rudiger Heinze (Albert Ludwigs Universität Freiburg), Paul Auster, trad.Alexandra Pricop Chiriac (Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iasi)

The Concentration of Media Ownership in Romania

Sumary:
◊ The Romanian Media Market: A Short History;
◊ The Current State of the Media Market;
◊ Market Regulations;
◊ Framing the Debate: is the Consolidation of the Media Market a Problem?

Increased debate has been developed in recent years on how the reconfiguration of media ownership affects media content, and especially on whether the concentration of ownership supports or challenges pluralism and media freedom. The current thesis aims to analyze this topic in the particular case of Romania, one of EU’s newest member and a market where consolidation of media ownership is currently an ongoing process. My undertaking starts from an extensive analysis of the Romanian media market, its regulations and regional speciflcities, for the purpose of assessing the ongoing consolidation trends. It then proceeds to the framing of general arguments used in the debate pro and against consolidation of ownership in the media field. Finally, it makes extensive use of the empirical insights offered by a set of interviews with Romanian media analysts, with the aim of drawing conclusions pertaining to the main research question: Does the concentration of ownership support or challenge media freedom and pluralism in Romania? Findings will indicate that concentration of media ownership is not a negative tendency in itself, but corroborated with regional specificities – such as lack of transparency in ownership and funding, poor implementation of the legislative framework, and the unclear division between editorial and business policies inside media outlets – it might become a source of concern.

Poezie. Drama

Despre Annabel Lee si alte poeme (Bucuresti: Editura Univers, 1987) am afirmat la data aparitiei sale ca e prima editie romaneasca integrala a poeziei lui Edgar Allan Poe. Din pacate, ea nu satisface aceasta exigenta. Lucrasem pe niste editii critice mai vechi – John Ingram si Killis Campbell – altminteri onorabile. Dupa ce am avut acces la bibliotecile americane, ca bursier Fulbright la Universitatea Pennsylvania din Philadelphia – metropola in care poetul si-a petrecut cei mai fecunzi ani din viata – am descoperit poezii despre care nu stiusem nimic, versuri publicate in reviste, azi uitate, ori insemnate de poet in albumele autografe ale unor prietene si verisoare, precum si variante remarcabile ale unor poeme antume – toate aceste texte fiind recuperate si restituite in editia americana a lui Thomas Ollive Mabbott (1969). Ramanea doar ca ele sa fie traduse. Reparatia, in sensul acestei integralitati, se produce, iata, cu acest volum bilingv. In aceasta noua editie am purces de la ideea lui Mabbott ca unele dintre variante merita cu prisosinta sa fie privite ca niste poezii de sine statatoare. Astfel, fata de editia din 1987, cea de fata cuprinde optsprezece poezii in plus si de asemenea poezioarele incastrate in trama unor proze ale autorului. Drama lirica Politian este si ea mai bogata acum cu aproape cinci sute de versuri. Poeziile originale, precum si prefetele autorului la volumele sale antume, provin din volumul Poe (1984) * : Edgar Allan Poe. Poetry and Tales. New York: Library of America, 1984, selectia lor fiind asigurata de Patrick F. Quinn. Din Mabbott (1969): Collected Works of Edgar Allan Poe. Volume I Poems edited by Thomas Ollive Mabbott. Cambridge, Massachusetts: The Belkmap Press of Harvard University Press, 1969, am preluat poeziile in general mai putin cunoscute si a caror paternitate, in unele cazuri, a fost inainte vreme contestata, precum si o mare parte a notelor critice. Poeziile urmeaza ordinea cronologica a compozitiei si nu a primei lor tipariri – tribut adus proiectului auctorial. Unele dintre traduceri, substantial revizuite, provin din volumul Poe (1987), dar marea lor parte vad lumina tiparului pentru prima oara. Am tradus de asemenea, in capitolul de note si comentarii, o serie de citate in proza sau in versuri – talmaciri perifrastice menite sa evidentieze sensul denotativ al cuvintelor.

Poeme

Din cuprins:
◊ John Clare si Canonul Romantic. Metafizica Naturii si Poetica Logosului Mitic;
◊ Fenomenologia Viulu;
◊ Limbajele Infinitezimale;
◊ Orizontul Misterului;
◊ Libertatea si Paradoxul “Dezordonatelor Divine”;
◊ Poeme

Volumul reprezinta prima traducere in romaneste din opera marelui poet englez John Clare, realizata in prima editie critica bilingva romaneasca si prefatata de M. A. Stroe. Primul studiu amplu (peste o suta de pagini) al unei opere de o valoare estetica si filosofica exceptionala, pe alocuri devenind si un exotic ghid naturalistic pentru copii – destinatarii unora dintre poemele cele mai sensibile si mai frumoase din literatura engleza.Volumul pune in valoare in mod special relatia omului cu lumea naturala veritabila, atit in dimensiunea sa infinitezimala, cit si in dimensiunea sa infinita (infinitul mic si infinitul mare pascalian al naturii).

Clare este un traitor al propriei creatii, de aceea natura este traita pe de o parte in fenomenul sau pur, care devine mitic, hierofanic, arhetipal, si, pe de alta parte, in cuvintul scris, care devine mediul transformator al constiintei. Clare incearca sa redea in unele din poemele sale un cimp “logomorfic”, un plan “ondulator” al logosului capabil de generari indicibile, care sa exprime irezistibila invazie a “verdelui” cosmic. in esenta, logosul poetic al lui Clare este ceea ce el numea “cuvintul ce respira” (breathing word), cuvintul viu.

Mihai Stroe

Pe apa

Din cuprins:
Mi-am imaginat cum ar fi sa zbor catre est. Mi-am reprezentat spatiul ingust al carlingii, oamenii in jachete de piele, vazandu-si de treburi in liniste. Un singur gest este indeajuns pentru a se face intelesi. Sunt numai luminile unei perechi de lampi de control, verde si albastra. Un cadran luminos. Poate stralucirea unei tigari. Pe urma, m-am gandit la spatiul urias de sub burta avionului, la cum pantecele acesta isi cauta calea prin aerul rarefiat, fara suport, neatarnat de nimic, si am inceput sa ametesc.

H.M. van den Brink, Pe apa

Publicat deja in sapte limbi, romanul lui H.M. van den Brink a fost nominalizat pentru mai multe premii internationale, fiind unanim aclamat pentru calitatea constructiei narative si pentru emotionantul sau lirism. Intr-o lume ce se pregateste de razboi (Amsterdam, 1939), Anton, un timid adolescent provenit din clasa de jos a societatii olandeze, traieste o prietenie speciala, aproape miraculoasa cu David, un tanar evreu pe cat de instarit, pe atat de echilibrat si sigur de el. Pasiunea pentru barci si atractia magnetica pentru apa, ca si ambitia de a se antrena pentru olimpiada, care nu va mai avea loc niciodata, ii leaga profund, intr-o amicitie speciala. Cinci ani mai tarziu (1944), pentru Anton, reintors in locurile primei tinereti, amintirea lui David devine dureroasa; in memorie continua sa traiasca clipele de odinioara. Atunci viata era inocenta si fericirea completa.

Iubire in bataia vintului

Din cuprins:
– Focul cel mare – A fearful Conflagration;
– O chestiune de expunere – A hanging matter;
– Pretul ambitiei – Ambiton’s Debts;
– Iubire in bataia vintului – Love in a Windy Place

Volumul cuprinde povestiri ale caror personaje verosimile cu o tusa de incredibil – matusa Emma, unchiul Hal, Herbert Mangle, poetul neo-Wordsworthian din Wallsend – participa la tot felul de intimplari, deopotriva derizorii si extraordinare, petrecute pe malul riului Tyne. Cititorul care gusta proza lui Chesterton ar putea gasi un umor de o factura asemanatoare in istorioarele lui Barras. Astfel, echipa de fotbal din Wallsend poarta numele de Amnesia si urmeaza sa intilneasca in derby-ul etapei echipa Forta statica din Percy. Portarul, nimeni altul decit poetul Herbert Mangle in urma unei fisuri de menisc este inlocuit cu superintendentul scolii duminicale care avea, la rindul sau degetul cel mare de la mina scrintit, dupa ce a izbit amvonul cu palma in timpul predicii intitulate Pazeste-ti fecioria… si asa mai departe.

Comisia de impaciuire

Din cuprins:
◊ Starea politica a natiunii;
◊ A venit vremea sa ne facem apolitici;
◊ Politica fostei Securitati in anul 1990;
◊ Informatorii lor si ai nostri;
◊ Hotii ramin prioritate nationala;
◊ Primejdiile ascunse ale mandatului Monicai Macovei;
◊ “Cadoul” otravit al presedintelui

Comisia de impaciuire ilustreaza o activitate publicistica si literara, incepand din anul 2000 spre zilele noastre, la doua reviste de larga audienta nationala: Dilema si Cotidianul. Articolele din Dilema le-am grupat in primul capitol al volumului intitulat Marafeturi epice. Specificul acestora este asigurat de impletirea intre actualitatea social-politica si notatiile subiective si ludice prin amestecarea regimului fictional si a celui nonfictional. Capitolul al doilea al volumului intitulat Taieturi din ziare aduna articole cu o substanta mai apasat politica, este o analiza din aproape a desfasurarii vietii politice in Cotidianul. In acest capitol se afla citeva articole importante din perspectiva istoriei recente a presei din Romania, dar si din perspectiva unor analize sociologice, istorice si politologice referitoare la politicile de regionalizare.

Daniel Vighi

Gradinarul

Volumul Gradinarul a beneficiat de numeroase traduceri in limba romana, dar editia de fata prezinta pentru prima data cititorului, in paralel, versiunea in limba engleza a poemelor, realizata de insusi autorul, si cea romaneasca, datorata profesorului si esteticianului Al. Husar, un fin cunoscator al operei lui Tagore.

In constelatia culegerilor lirice ale celui mai de seama reprezentant al multimilenarei spiritualitati indiene, Rabindranath Tagore, polarizate toate in jurul ideii de iubire, energie universala care unifica intreaga existenta si rezolva toate diadele, inclusiv antinomia viata/moarte, volu­mul Gradinarul – asa cum apare inca din primul poem – este dedicat in cea mai mare parte confundarii dintre principiul masculin si cel feminin. intilnim aici cele mai variate nuante psihologice ale dragostei, de la ado­ratie la chinurile incertitudinii, de la patima la durerea despartirii, suferinta si mihnire – temperate prin nesfirsita intelegere si noblete sufleteasca.

George Popa

“Cine esti tu, cel care-mi citesti poemele peste o suta de ani de acum inainte?
Eu nu-ti pot trimite o singura floare din acest belsug de flori al primaverii, un singur filon de aur macar din norii din zare. Deschide usile si priveste afara.
Din gradina ta inflorita azi culege balsamul amintirii florilor vestejite acum o suta de ani.
si-n bucuria inimii tale simti-vei, poate, bucuria vie a unui cintec ce-n zorii acestei dimineti de primavara isi indreapta peste o suta de ani, spre tine, glasul sau.”

Rabindranath Tagore

Rabindranath Tagore este unul dintre cei mai mari poeti ai inceputului de secol XX, imbinind in creatia sa caracteristici ale modernitatii cu elemente ale stravechii culturi indiene. Aceasta originalitate i-a adus Premiul Nobel pentru literatura, in 1913. Volumul nu se adreseaza doar literatilor, ci tuturor iubitorilor de poezie, caci Tagore insusi a urmarit ca versurile sale sa fie inteligibile unui public cit mai larg si mai divers.

Fontana di Trevi

Povesti despre femei spuse de barbati – asa ar putea fi subintitulata cartea lui Dan Stoica. Citiva barbati romani, aflati printr-un concurs de imprejurari intr-un restaurant din Viena, evoca pe rind, intr-o seara tirziu, femeile care le-au iluminat – s-au dat peste cap – viata. Ceremonialul istorisirii aduce aminte de Hanu-Ancutei al lui Mihail Sadoveanu, chiar daca jupinesele si duducile au fost inlocuite de nimfomane si femei fatale ale zilelor noastre. Naratiunile au ritm, spontaneitate si farmec. Barbatii vorbesc cu candoare despre femei, ca niste vinatori despre pasarea maiastra sau mistretul cu colti de argint. Chiar si cei mai experimentati dintre ei sint depasiti de misterul feminin. Chiar si cei mai cinici simt o adiere de emotie. Fontana di Trevi ne atrage pentru ca satisface curiozitatea noastra innascuta (ni se divulga secretele unor vieti), dar si prin aceasta unda de poezie a feminitatii ininteligibile, care dovedeste ca sarcasticul prozator are un suflet de poet.

Alex Stefanescu

Faust

Din cuprins:
◊ Faust-ul lui Goethe sau maretia faptei creatoare (prefata de Leonida Maniu);
◊ Faust (repovestire)

Evolutia procesului literar din ultimii ani, dar si decisiva modificare a perceptiei publicului asupra canonului literar de pretutindeni au condus la o reevaluare a modului in care intelegem, astazi, capodoperele literaturii universale. Dintre acestea, Faust de Goethe este, de departe, atit unul dintre textele de temelie al culturii germane, cit si un formator de mituri, un modelator de constiinte prin eroul sau care problematizeaza, indiferent de limba care il adopta prin traducere, conditia umana. Textul originar, versificat, reprezinta din pacate o piatra de incercare mult prea dificila pentru cititorul modern, grabit sa surprinda fondul de idei (si sa speculeze pe marginea acestuia), deci mai putin inclinat sa crediteze forma. Rescrierea in proza oferita de Leonida Maniu se doreste a fi o cale sigura ce faciliteaza aceesul catre esenta, adica semnificatia operei Faust. Ea se adreseaza elevilor si studentilor, dar si specialistilor in literatura universala, tuturor celor interesati sa vada cum s-a transformat un text initial scris in versuri intr-o proza scrisa cu nerv, care nu se indeparteaza de la linia impusa de Goethe, ci o potenteaza, explicitind-o pe alocuri.

Pretuiesc ritmul si rima, prin care poezia devine poezie, insa actiunea cu adevarat adinca si temeinica a unei opere poetice, aceea care-l formeaza si-l solicita pe cititor, porneste din ceea ce ramine dupa ce opera a fost tradusa in proza. Ramasita aceasta este continutul pur si deplin al operei, acela care, atunci cind nu exista o forma stralucita, ni-l poate adesea sugera, iar, cind exista, forma aceasta ni-l poate intuneca.

Goethe, Poezie si adevar